logo_cior_nou
text_antet_ro
imagine antet
Orașul și alimentația
Sibiu, 17-19 octombrie 2019
Repere tematice
În 2019, Sibiul va deveni Regiune Gastronomică Europeană, oferind o oportunitate excepțională pentru promovarea și valorificarea potențialului alimentar, cultural și turistic al zonei. Pe lângă numeroasele activități, manifestări și evenimente care vor avea loc în acest context, avem convingerea că o modalitate eficientă de promovare a temei o constituie și organizarea unui simpozion științific intitulat „Orașul și alimentația”, acțiune patronată de Academia Română, prin intermediul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu și Comisiei de Istorie a Orașelor din România, în parteneriat cu Societatea de Studii Transilvane și Evangelische Akademie Siebenbürgen.
Tema simpozionului se referă la toate aspectele privitoare la alimentația din mediul urban, în diferite perioade istorice, de la producția, transportul, procesarea, comercializarea și consumul alimentelor până la impactul urbanizării asupra dietei și apariția unor noi modele, obiceiuri și practici de consum în cadrul comunităților urbane.
Dacă, uneori, orașele s-au confruntat cu crize alimentare provocate de războaie, calamități, schimbări climatice, politici economice dezastruoase, situații care au afectat negativ evoluția urbană (revolte, raționalizări, declin demografic), ele au fost și sunt, totodată, medii fertile ale inovațiilor și schimbărilor în obiceiurile alimentare, ale industrializării alimentelor, ale dezvoltării unor noi produse alimentare și unor noi metode de promovare și comercializare a acestora. Interdependența dintre dezvoltarea urbană și alimentație este vizibilă atât în soluțiile și adaptările urbanistice, cum ar fi apariția târgurilor, piețelor și magazinelor specializate pe categorii de produse sau înființarea unor facilități moderne de producție, depozitare și comercializare, cât și în economia și administrația urbană, prin reglementarea prețurilor, introducerea legislației sanitar-alimentare și controlarea calității alimentelor.
Un alt aspect important al simpozionului se referă la semnificațiile culturale și spirituale ale alimentației, de la ingredientele indispensabile în bucătărie (apa, sarea, mirodeniile) sau de la alimentele sacramentale (apa, pâinea, vinul și uleiul) până la relația dintre ceai și filozofie sau dintre cafea și politică. Geografia alimentației urbane include nu doar spațiile de producție și desfacere, ci și pe cele de consum, particulare sau publice, de la cele mai umile locuințe urbane până la impozantele reședințe aristocratice și de la popularele și mai vechile cârciumi și hanuri până la cele mai moderne și selecte restaurante. Analiza acestor locuri ale ospitalității și sociabilității publice sau private ne‑ar putea ajuta să aflăm cum se influențează tradițiile gastronomice locale cu cele regionale și internaționale și cum reflectă acestea, în fond, profilul socio-cultural, etnic și confesional al comunităților urbane.
Repere tematice concrete
- izvoarele privitoare la istoria alimentației urbane: tipuri, conținut, metode de investigare, depozitari, izvoare privitoare la circulația, prețul, cantitatea și prepararea alimentelor (vestigii arheologice, registre de aprovizionare, liste de cheltuieli, bugete municipale, documente vamale, inventare de averi, mercuriale, presă etc.),
- infrastructură urbană și facilități economice privitoare la depozitarea, prelucrarea și comercializarea alimentelor (gropi de cereale, pivnițe de vinuri, cămări ale orașului, mănăstirilor sau ale unor instituții laice, mari depozite, brutării, măcelării, abatoare, ateliere, manufacturi și fabrici de prelucrare a alimentelor, străzi comerciale, piețe, târguri, prăvălii, magazine, cârciumi),
- istoria localurilor publice: cârciumi, taverne, cafenele, cofetării, autoserviri, cantine, restaurante, hoteluri-restaurant etc.; edificii emblematice pentru orașe, de exemplu restaurante și hoteluri-restaurant ca „Împăratul Romanilor” și „Bulevard” la Sibiu, „Coroana” și „Aro” la Brașov, ,,Capșa”, ,,Intercontinental”, ,,Nestor” și ,,Casata” la București, „Bolta Rece” la Iași, ,,Berbec” la Ploiești ș.a.,
- politici urbanistice privitoare la alimentația orașelor,
- preocupări ale administrației urbane pentru aprovizionarea orașelor cu alimente: bugete municipale, regulamente, instituții responsabile, proiecte și investiții privitoare la alimentația comunităților urbane,
- itinerarii alimentare: drumul alimentelor de la producător la distribuitor în decursul istoriei (căi, metode, mijloace, rețele de distribuție),
- costul alimentelor în decursul timpului: de la troc la liberalizarea prețurilor alimentelor, prețurile alimentelor de bază comparativ cu veniturile, stabilirea prețurilor de referință, metode de echivalare și comparare a prețurilor de altădată,
- reclama în domeniul alimentar: metode, medii de comunicare, impact economic și social,
- prepararea hranei în orașe, în casele particulare și în localurile publice: organizarea bucătăriilor, sufrageriilor și diverselor dependințe în care se păstrau alimentele și ustensilele de gătit, personalul cu atribuții în prepararea și servirea mesei, felurile de bucate obișnuite și cele rafinate, ritualul mesei, aspecte de sociabilitate și convivialitate la masă,
- practici alimentare colective vizibile în spațiul public urban (banchete, sărbători religioase, festivaluri gastronomice),
- profesioniștii alimentației publice: ocupații, meserii și profesii în domeniul alimentației, asociații profesionale (bresle, asociații, sindicate), pregătire / instruire și cariere profesionale, geografia profesională urbană din domeniul alimentației (număr, structură și distribuție teritorială),
- evoluția tehnologică specifică alimentației urbane: de la ustensilele de bucătărie, uneltele și atelajele primitive până la utilajele și procedeele industriale de preparare, conservare și transport ale alimentelor,
- alimentația urbană în perioade de criză: catastrofe naturale, foamete, epidemii, răscoale, războaie, revoluții,
- asistență socială în domeniul alimentației publice urbane: asociații caritabile, cantine sociale, ajutoare sociale,
- alimentația ilicită: prohibiția, contrabanda cu alimente, piața neagră,
- realități și politici alimentare în perioada comunistă: colectivizarea agriculturii și consecințele ei asupra alimentației orășenilor, cotele alimentare, industrializarea, raționalizarea și penuria alimentelor,
- sub imperiul retailului sau impactul globalizării asupra alimentației urbane: de la chioșc la hypermarket, de la bazar la mall, de la ospătărie la rețelele de localuri fast-food,
- între penurie și risipa de alimente, gestionarea deșeurilor alimentare,
- identitate urbană și socială reflectată prin alimentație: specialități gastronomice locale, alimente / preparate emblematice, alimente reflectate în etnografia, toponimia și heraldica urbană,
- semnificațiile sociale, culturale și spirituale ale alimentației în decursul timpului: tradiții, practici și ritualuri alimentare în diverse medii sociale urbane, caracterul sacru al alimentelor, postul alimentar.
Evident, reperele și sugestiile de mai sus pot fi dezvoltate și completate, cu mențiunea că toate subiectele comunicărilor trebuie să surprindă problematica alimentației în contextul istoriei sau culturii urbane, evidențiind, pe cât posibil, modul în care factorii, evenimentele, procesele și politicile privitoare la alimentație generează efecte asupra orașelor și a locuitorilor acestora.
Cele mai bune lucrări vor fi publicate în revista „Historia Urbana”, periodic al Academiei Române (http://www.historiaurbana.icsusib.ro) sau într‑un volum tematic.
Pentru formularul de înscriere vezi Buletinul CIOR nr. 178 – februarie 2019.