Statutul

Comisiei DE ISTORIE A ORAȘELOR DIN ROMÂNIA

(Formă actualizată în 19 octombrie 2023)

Scopul Comisiei

§ 1. Comisia de Istorie a Orașelor din România este un organ al Academiei Române, subordonat Secției de Științe Istorice și Arheologie a acesteia, menit să sprijine cercetarea tuturor sferelor istoriei orașelor din România.

Ea poate deveni persoană juridică dacă aceasta va favoriza îndeplinirea misiunii ei.

§ 2. În conformitate cu imperativele cercetării științifice, Comisia va urmări orientarea investigațiilor efectuate, prin propuneri privind strategia generală a cercetării, valorificarea cu precădere a anumitor lucrări și comunicarea temelor abordate.

§ 3. Pentru aceasta Comisia va întocmi un plan de priorități, având ca scop abordarea complexă și unitară a cercetărilor, acordând o atenție deosebită cercetării fundamentale în acest domeniu. Comisia va ține seama de imperativele cercetării istorice și îndeosebi de acelea ale istoriei orașelor din țara noastră, de necesități imediate care pot apare în țară sau într-o zonă a acesteia, precum și de orientarea investigațiilor pe plan mondial – precizată de Comisia Internațională pentru Istorie a Orașelor.

§ 4. Valorificarea studiilor importante și efectuarea schimbului de opinii se va face mai ales prin publicații și sesiuni de comunicări științifice anuale.

§ 5. Comisia va contribui la clarificarea unor elemente definitorii, de clasificare și metodologie a cercetării, prin dezbaterea periodică a problemelor existente.

§ 6. În atenția Comisiei va sta îmbunătățirea posibilităților de documentare prin întocmirea unor evidențe și înființarea unor colecții proprii.

§ 7. Comisia va milita pentru protejarea vestigiilor și monumentelor referitoare la istoria orașelor. Pentru aceasta va ține contact cu primăriile și alte instituții competente ale municipiilor și orașelor.

Membrii Comisiei – drepturile și îndatoririle lor

§ 8. Poate să devină membru al Comisiei orice persoană fizică interesată de istoria orașelor, cu preocupări statornice în acest domeniu.

§ 9. Pot deveni membri ai Comisiei și persoanele juridice care sunt preocupate de istoria orașelor și păstrarea vestigiilor istorice ale orașelor.

§ 10. Calitatea de membru se dobândește prin completarea și semnarea unui formular de cerere, aprobat de Comitetul Comisiei. Calitatea de membru poate fi retrasă de către Comitet în situații justificate, precum renunțarea unilaterală, încălcarea valorilor profesionale și etice, neonorarea obligațiilor financiare sau științifice.

§ 11. Membrii Comisiei au dreptul să participe la activitatea de cercetare și sesiunile de comunicări științifice ale Comisiei; pot să prezinte lucrări la manifestările destinate acestui scop și să publice lucrări în publicațiile ei, dacă acestea corespund calitativ. De asemenea, vor contribui la luarea hotărârilor privind diferitele probleme ale Comisiei, au dreptul să primească informațiile curente privind acest organism și membrii lui, să aleagă și să fie aleși în Comi­tetul acesteia.

§ 12. Membrii Comisiei au obligația să contribuie la investigațiile asupra istoriei orașelor, la păstrarea izvoarelor și vestigiilor referitoare la trecutul lor. Dacă va fi necesar, vor contribui la susținerea financiară a Comisiei, contribuția financiară fiind diferită pentru persoa­ne fizice și persoane juridice membre ale Comisiei.

Conlucrarea cu o unitate de cercetare specializată de istorie a orașelor

§ 13. Comisia va conlucra cu unitatea / secția de cercetare profilată pe istoria orașelor din Sibiu, Bulevardul Victoriei 40, aparținătoare Academiei Române.

§ 14. La întocmirea planurilor de cercetare această unitate / secție va ține seama de programul Comisiei. De asemenea, va rezolva o serie de probleme organizatorice ale Comisiei și va redacta, pe cât posibil, publicațiile ei.

Conducerea Comisiei

§ 15. Organul de conducere a Comisiei va fi Adunarea generală. Ținerea acesteia nu este legată de un anumit procentaj al membrilor prezenți ale Comisiei, cu condiția să participe mai mult de o treime din membrii Comitetului. Convocarea la Adunarea generală se va face printr-un buletin informativ cu cel puțin o lună înainte.

§ 16. În perioada dintre adunările generale, Comisia de Istorie a Orașelor din România va fi condusă de un comitet. Acesta are sarcini științifice, redacționale, organizatorice și administrative.

§ 17. Pentru a-și putea îndeplini misiunea în condiții bune, Comitetul va fi format din 15 cercetători de renume.

§ 18. Membrii Comitetului vor fi specializați, pe cât posibil, pe cercetarea unor perioade, zone și problematici diferite.

§ 19. Membrii Comitetului vor fi aleși de către persoanele fizice care sunt membri ai Comisiei și delegații instituțiilor membre, prezenți în ședința de alegeri.

§ 20. Alegerea se face pentru un mandat de cinci ani. În cazul în care cel ales nu acceptă alegerea lui, dacă demisionează în timpul mandatului sau dacă nu va sprijini munca Comisiei, va fi cooptat în Comitet acel candidat, care i-a urmat ca număr de voturi obținute. Dacă o astfel de înlocuire nu este posibilă sau nu corespunde considerentelor avute în vedere la alegerea celui ales inițial, substituirea se va face prin alegeri noi. Constatarea nesprijinirii muncii Comisiei trebuie făcută de cel puțin două treimi din membri Comitetului. Mandatul celui nou cooptat este de cinci ani.

§ 21. Alegerile se vor face în adunările generale, care vor avea loc odată cu sesiunile de comunicări științifice.

§ 22. Alegerile se vor face pe baza unor recomandări făcute de Comitetul sau membrii Comisiei iar propunerile vor ține cont de competența profesională, specializarea și, în măsura posibilității, de apartenența de diferite institute și zone; ele vor avea în vedere, de asemenea, disponibilitatea persoanelor propuse pentru această muncă onorifică suplimentară.

§ 23. Președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române este membru de onoare al Comitetului Comisiei. Reprezentanții României în Comisia Internațio­nală pentru Istoria Orașelor și conducătorul unității / secției de cercetare a Academiei Române profilată pe istoria orașelor din Sibiu, Bulevardul Victoriei 40, sunt membri de drept ai Comitetului Comisiei de Istorie a Orașelor din România.

§ 24. Înființarea funcției de președinte de onoare este posibilă pentru persoane cu merite deosebite în susținerea CIOR. Președintele de onoare este membru de drept al Comitetului.

§ 25. Alegerile vor fi validate de Academia Română, dar persoanele alese nu necesită o confirmare din partea instituției în care lucrează.

§ 26. Comisia va avea un președinte și trei vicepreșe­dinți, aleși în cadrul adunării generale dintre membrii Comitetului. Cel puțin unul dintre aceștia va aparține unității de cercetare din Sibiu.

§ 27. Președintele și vicepreședinții vor fi aleși pentru un mandat de cinci ani. În cazul demisiei președintelui sau a unui vicepreședinte mandatul celui ales pe postul devenit vacant este de cinci ani.

§ 28. La alegeri, Comisia va stabili, după caz, modul de votare – prin vot deschis sau secret. Pentru alegerea președintelui Comisiei și a vicepreședinților va fi necesară o majoritate absolută de voturi; dacă este nevoie, se vor efectua mai multe scrutine, eliminându-se la fiecare nou scrutin candidatul cu mai puține voturi sau candidații cu același număr minim de voturi.

§ 29. Secretarul Comisiei va fi propus de președinte. El nu trebuie să fie membru al Comitetului. Propunerea va trebui să fie validată de Comitetul Comisiei cu majoritate simplă de voturi.

§ 30. Dacă președintele, vicepreședinții și secretarul sunt încadrați într-un institut de cercetare al Academiei Române, în măsura posibilului vor beneficia pentru rezolvarea diferitelor probleme ale Comisiei de ajutorul personalului administrativ al institutului în care lucrează.

Sediul Comisiei

§ 31. Sediul Comisiei va fi la unitatea / secția de cercetare din Sibiu, Bulevardul Victoriei nr. 40.

§ 32. Funcționarea unor colective zonale de lucru precum și a unor colective specializate pe investigarea unor probleme deosebite este recomandabilă. Activitatea colectivelor și filialelor va corespunde prevederilor statutului și programului Comisiei, va fi coordonată cu acțiunile întregii Comisii și adusă la cunoștința conducerii acesteia.

§ 33. Locul de întrunire a Comisiei va fi stabilit de fiecare dată de comun acord, urmărindu-se ținerea sesiunilor și a întrunirilor aferente, pe cât posibil, în orașe diferite. Dacă va exista o unitate de cercetare specializată pe istoria orașelor din România, întâlnirile se vor ține și la sediul acesteia.

Ședințele Comitetului

§ 34. Comitetul se va întruni în cadrul unor ședințe ori de câte ori va fi nevoie, dar cel puțin o dată pe an. Ședințele Comitetului pot avea loc și odată cu întruniri ale Comisiei, respectiv, sesiuni de comunicări științifice.

§ 35. Convocarea membrilor Comitetului se va face în scris, de președintele Comisiei, cu cel puțin două săptămâni înainte. Se va comunica participanților locul, data și ora întâlnirii precum și ordinea de zi. Obiecții la ordinea de zi comunicată se pot face cel târziu cu 8 zile înaintea ținerii colocviului.

§ 36. La ședințele Comitetului pot participa, în mod normal, numai membrii acestuia. Hotărârea asupra posibilității participării unor cercetători din afara Comitetului va fi luată, în fiecare caz în parte, de membrii Comitetului.

§ 37. Ședințele vor fi conduse de președintele Comisiei, iar în absența lui de un vicepreședinte. Se va întocmi un proces-verbal al discuțiilor, care va fi supus aprobării Comitetului la următoarea întrunire.

§ 38. Ședințele vor avea loc în prezența a cel puțin jumătate din membrii Comitetului. Dacă sunt prezenți mai puțin de jumătate, președintele Comisiei poate convoca, verbal, pentru o jumătate de oră mai târziu, o altă întrunire, cu aceeași ordine de zi, care se va putea ține și dacă nu sunt prezenți jumătate din membrii Comitetului.

§ 39. Hotărârile curente ale Comitetului se iau prin vot deschis, cu majoritate simplă de voturi. În caz de paritate de voturi, va fi hotărâtor votul președintelui, iar în absența sa votul vicepreședintelui care conduce lucrările.

§ 40. Propunerile pentru schimbarea statutului Comisiei vor fi discutate de Comitet și vor trebui să întrunească acordul a cel puțin 2/3 din numărul prezent al membrilor Comitetului. Schimbarea propusă va fi supusă aprobării Comisiei la următoarea întrunire a acesteia și adoptată cu 2/3 din voturile membrilor prezenți.

§ 41. Vor fi organizate colocvii și mese rotunde, la care Comitetul, și eventual unii invitați, vor discuta în public anumite probleme.

Suportarea cheltuielilor

§ 42. Pentru desfășurarea activităților ei, Comisia va fi sprijinită material și logistic de către diferite institute de cercetare, proiectare, muzee și institute de învățământ superior; de asemenea va putea înființa o fundație menită să sprijine desfășurarea lucrărilor ei. În plus, va fi sprijinită de institute de cercetare ale Academiei Române în care lucrează mem­brii Comisiei; institutele vor suporta, în măsura posibilului, cheltuielile de deplasare, cheltuielile pentru rechizite și taxe poștale, lucrări auxiliare (de tehnoredactare, ambalare și expediere etc.).

§ 43. Cheltuielile de transport pentru participarea reprezentanților României la colocviile anuale ale Comisiei Internaționale de Istorie a Orașelor vor fi suportate de către Academia Română, ca urmare a aprobării fiecărei deplasări în parte.

§ 44. Modul de suportare al altor cheltuieli va fi stabilit de către Comisie, cu acordul instituțiilor în cauză sau al Academiei Române.

§ 45. Comisia percepe de la membrii săi o cotizație anuală, al cărei cuantum este stabilit de către Adunarea generală.

§ 46. În cazul desființării Comisiei, bunurile ei vor trece în patrimoniul Academiei Române, care va hotărî dacă o parte a materialelor de arhivă se va preda la Arhivele Statului.